marți, 25 iunie 2013

Dor de munte - Ciucas

Duminica ce a trecut am fost la Ciucaş. Nu, nu la fabrica de bere ci la muntele de unde şi-a luat aceasta numele. Pentru cine nu ştie, acest munte se află în Carpaţi de curbură, iar cine nu ştie nici acest lucru, înseamna ca nu-l interesează şi poate să caute pe alt blog…eventual pe ăla cu bere…
Dar să revin. Am trecut frumuşel pe lângă staţiunea Cheia cu gândul să ajung cu maşina până la Cabana Muntele Roşu. Drumul, dacă-l putem numi aşa, este distrus, fărâmat, săpat de torenţi şi ploi, astfel că dacă n-ai un 4x4 sau o maşină cu gardă ridicata la sol, nu va sfătuiesc să-l folosiţi. Cu mult noroc şi transpiraţie am ajuns la Muntele Roşu. Cabana, nu s-a schimbat cu nimic faţă de ultimii 10 ani, aceeasi faţadă scorojită, acelaşi restaurant auster. Aşa că ne-am pus rucsacii în spinare şi am plecat catre Cabana Ciucaş pe drumul ce trece pe la izvorul lui Ioan. Ajunşi acolo am constat ca locul era plin de “papugii’şi “bericioşi” pentru că s-a făcut un nou drum pornind din DN1A, care duce direct către cabana Ciucaş. Numai că maşinile obişnuite pot urca doar până la izvor (slavă Domnului). Am urcat drumul forestier şi am facut o pauză la Ciucaş . Cabana este de 3 stele, este splendidă (nu ştiu cum arata camerele dar ca exemplu o cameră tripla costa 130 RON pe noapte), mâncarea părea bună la felul în care dispărea repede de pe farfuriile mesenilor, preţurile OK( 9 Ron ciorba, 14 Ron friptura).
Am părăsit cabana şi am urcat spre vârf pe un soare torid, nu prea prietenos cu turiştii, care de altfel au erau foarte mulţi de am făcut scurtă la limba de atâta “ Buna ziua”. Spre vârf, nişte nori indepartaţi şi ameninţători ne-au facut să mărim pasul dar, din fericire ploaia ne-a ocolit. Ne-am întors pe acelaşi drum către Ciucaş, dar către Muntele Roşu am coborât prin şaua Chiruşca si culmea Gropsoarele.

Mai jos, câteva imagini.